SIMPOZIONUL INTERNAŢIONAL "PERSPECTIVE ALE AGRICULTURII ŞI ZONELOR RURALE ÎN CONTEXTUL DEZVOLTĂRII DURABILE"
Bucureşti, 2-3 iunie 201, USAMV
Rezumat
Lucrarea are scopul de a face cunoscută strategia emisă de către Comisia Europeană pentru regiunea Dunării, strategie concretizată în noi oportunități și potențial nou de avut în vedere, în special în ceea ce privește consolidarea eforturilor Uniunii de depășire a crizei economice într-un mod durabil. Lucrarea prezintă propunerile şi recomandările principale formulate de Comitetul Economic şi Social European pentru Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării, astfel că dezvoltarea socio-economică, competitivitatea, managementul de mediu și creșterea eficientă a resurselor pot fi ameliorate, iar securitatea și coridoarele de transport, modernizate. Parlamentul European s-a constituit încă de la bun început ca un partener de încredere ce va veghea permanent asupra viitorului „strategiei de dezvoltare a regiunii Dunării”. Strategia ar trebui să facă din aceasta o regiune care aparține cu adevărat secolului 21, sigură și încrezătoare în propriile forțe și una dintre cele mai atractive din Europa.
Cuvinte cheie: Comisia Dunării, strategia europeană, Delta Dunării, dezvoltare durabilă , condiţii de viaţă
INTRODUCERE:
Delta Dunării (3446 km²), aflată în mare parte în Dobrogea, România, şi parţial în Ucraina, este cea mai mare şi cea mai bine conservată dintre deltele europene.
Delta Dunării a intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991 şi este clasificată ca rezervaţie a biosferei la nivel naţional în România şi ca parc naţional în taxonomia internaţională a IUCN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii şi a Resurselor Naturale).
Vegetaţia deltei este reprezentată în mare parte de o vegetaţie specifică mlaştinilor (stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitică) şi ocupă 78% din totalul suprafeţei. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafaţa deltei, fiind păduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetaţie acvatică şi plutitoare, ocupând 2% din suprafaţa deltei. De asemenea, există păduri pe câmpurile Letea şi Caraorman şi sunt alcătuite din stejar brumăriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurător, ulm, plante agăţătoare.
Conţine mai mult de 320 de specii de păsări ca şi 45 de specii de peşte de apă dulce în numeroasele sale lacuri şi japşe. Acesta este locul unde milioane de păsări din diferite colţuri ale Pământului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterană) vin să cuibărească. Speciile majore de peşti în cadrul Deltei Dunării sunt ştiuca şi somnul.
Populaţia Deltei are un mod de viaţă neschimbat de secole. Implantarea umană discretă a permis supravieţuirea uimitoarelor ecosisteme din Deltă. Întinderea mare a apei explică numărul mic al locuitorilor.
Pescuitul reprezintă o constantă a activităţii umane din regiune. Reexploatarea stufului şi papurei constituie o altă ramură a activităţii umane.
Pe unele grinduri se practică cultura plantelor, pe altele există izlazuri pentru creşterea animalelor.
Navigaţia pe braţe şi transportul pe canale este o altă preocupare a localnicilor.
Delta Dunării este o regiune de mare frumuseţe turistică şi de un real interes ştiintific. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării se afla pe locul 5 între zonele umede ale Terrei şi pe locul 2 în Europa, dar ca importanţă ecologică este a treia din lume.
MATERIALE ŞI METODE:
Regiunea Dunării s-a schimbat în mod dramatic. Recent, au avut loc valurile de extindere a UE din 2004 și 2007. Bazinul fluviului care străbate cele mai multe țări din lume este acum în mare măsură un spațiu al Uniunii Europene. Există noi oportunități și potențial nou de avut în vedere, în special în ceea ce privește consolidarea eforturilor Uniunii de depășire a crizei economice într-un mod durabil. Dezvoltarea socio-economică, competitivitatea, managementul de mediu și creșterea eficientă a resurselor pot fi ameliorate, iar securitatea și coridoarele de transport, modernizate. Dunărea poate deschide UE către vecinii apropiați, către regiunea Mării Negre, Caucazul de Sud și către Asia Centrală. O strategie UE pentru regiunea dunăreană poate contribui la obiectivele UE, consolidând inițiativele politice majore ale UE, în special strategia Europa 2020.
Strategia de dezvoltare a regiunii Dunării este un lung lanţ de consultări şi dezbateri ce aveau să pună în lumină planul de acţiune a peste 800 de contribuţii primite chiar din partea celor 14 state: Germania, Austria, Slovenia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Croaţia, Serbia, Bosnia, Herţegovina, Muntenegru, Moldova, Ucraina, state atât din interiorul Comunităţii Europene cât şi din exteriorul ei.
Astfel, statele din Regiunea Dunării şi-au manifestat angajamentul pentru crearea unei noi macroregiuni ce are în vedere un plan comun de acţiune ce se bazează pe 4 piloni şi se concentrează asupra a 11 domenii prioritare.
Parlamentul European s-a constituit încă de la bun început ca un partener de încredere ce va veghea permanent asupra viitorului „strategiei de dezvoltare a regiunii Dunării”.
REZULTATE ŞI DISCUŢII:
În data de 16.09.2010 a avut loc la Bruxelles Sesiunea plenară a Comitetului Economic şi Social European (CESE), în care a fost adoptat Avizul "Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării" (raportori Miklos Barabas - Grupul III - Ungaria şi Mihai Manoliu - Grupul I - România, Preşedinte CNPR şi Secretar General al ACPR ).
Avizul CESE îşi propune să profite de ocazia oferită de Comisia Europeană societăţii civile organizate din Europa pentru a formula propuneri practice concrete, care să constituie o contribuţie la planul de acţiune al Strategiei pentru regiunea Dunării, aflată în curs de elaborare. CESE se asteaptă ca viitoarea strategie să reprezinte o adevarată contribuţie la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţa şi de muncă ale tuturor cetăţenilor din regiunea Dunării, pe care o consideră oglinda Europei.
Propunerile şi recomandările principale formulate de CESE pentru Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării au fost următoarele:
Lucrarea are scopul de a face cunoscută strategia emisă de către Comisia Europeană pentru regiunea Dunării, strategie concretizată în noi oportunități și potențial nou de avut în vedere, în special în ceea ce privește consolidarea eforturilor Uniunii de depășire a crizei economice într-un mod durabil. Lucrarea prezintă propunerile şi recomandările principale formulate de Comitetul Economic şi Social European pentru Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării, astfel că dezvoltarea socio-economică, competitivitatea, managementul de mediu și creșterea eficientă a resurselor pot fi ameliorate, iar securitatea și coridoarele de transport, modernizate. Parlamentul European s-a constituit încă de la bun început ca un partener de încredere ce va veghea permanent asupra viitorului „strategiei de dezvoltare a regiunii Dunării”. Strategia ar trebui să facă din aceasta o regiune care aparține cu adevărat secolului 21, sigură și încrezătoare în propriile forțe și una dintre cele mai atractive din Europa.
Cuvinte cheie: Comisia Dunării, strategia europeană, Delta Dunării, dezvoltare durabilă , condiţii de viaţă
INTRODUCERE:
Delta Dunării (3446 km²), aflată în mare parte în Dobrogea, România, şi parţial în Ucraina, este cea mai mare şi cea mai bine conservată dintre deltele europene.
Delta Dunării a intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991 şi este clasificată ca rezervaţie a biosferei la nivel naţional în România şi ca parc naţional în taxonomia internaţională a IUCN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii şi a Resurselor Naturale).
Vegetaţia deltei este reprezentată în mare parte de o vegetaţie specifică mlaştinilor (stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitică) şi ocupă 78% din totalul suprafeţei. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafaţa deltei, fiind păduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetaţie acvatică şi plutitoare, ocupând 2% din suprafaţa deltei. De asemenea, există păduri pe câmpurile Letea şi Caraorman şi sunt alcătuite din stejar brumăriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurător, ulm, plante agăţătoare.
Conţine mai mult de 320 de specii de păsări ca şi 45 de specii de peşte de apă dulce în numeroasele sale lacuri şi japşe. Acesta este locul unde milioane de păsări din diferite colţuri ale Pământului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterană) vin să cuibărească. Speciile majore de peşti în cadrul Deltei Dunării sunt ştiuca şi somnul.
Populaţia Deltei are un mod de viaţă neschimbat de secole. Implantarea umană discretă a permis supravieţuirea uimitoarelor ecosisteme din Deltă. Întinderea mare a apei explică numărul mic al locuitorilor.
Pescuitul reprezintă o constantă a activităţii umane din regiune. Reexploatarea stufului şi papurei constituie o altă ramură a activităţii umane.
Pe unele grinduri se practică cultura plantelor, pe altele există izlazuri pentru creşterea animalelor.
Navigaţia pe braţe şi transportul pe canale este o altă preocupare a localnicilor.
Delta Dunării este o regiune de mare frumuseţe turistică şi de un real interes ştiintific. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării se afla pe locul 5 între zonele umede ale Terrei şi pe locul 2 în Europa, dar ca importanţă ecologică este a treia din lume.
MATERIALE ŞI METODE:
Regiunea Dunării s-a schimbat în mod dramatic. Recent, au avut loc valurile de extindere a UE din 2004 și 2007. Bazinul fluviului care străbate cele mai multe țări din lume este acum în mare măsură un spațiu al Uniunii Europene. Există noi oportunități și potențial nou de avut în vedere, în special în ceea ce privește consolidarea eforturilor Uniunii de depășire a crizei economice într-un mod durabil. Dezvoltarea socio-economică, competitivitatea, managementul de mediu și creșterea eficientă a resurselor pot fi ameliorate, iar securitatea și coridoarele de transport, modernizate. Dunărea poate deschide UE către vecinii apropiați, către regiunea Mării Negre, Caucazul de Sud și către Asia Centrală. O strategie UE pentru regiunea dunăreană poate contribui la obiectivele UE, consolidând inițiativele politice majore ale UE, în special strategia Europa 2020.
Strategia de dezvoltare a regiunii Dunării este un lung lanţ de consultări şi dezbateri ce aveau să pună în lumină planul de acţiune a peste 800 de contribuţii primite chiar din partea celor 14 state: Germania, Austria, Slovenia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Croaţia, Serbia, Bosnia, Herţegovina, Muntenegru, Moldova, Ucraina, state atât din interiorul Comunităţii Europene cât şi din exteriorul ei.
Astfel, statele din Regiunea Dunării şi-au manifestat angajamentul pentru crearea unei noi macroregiuni ce are în vedere un plan comun de acţiune ce se bazează pe 4 piloni şi se concentrează asupra a 11 domenii prioritare.
Parlamentul European s-a constituit încă de la bun început ca un partener de încredere ce va veghea permanent asupra viitorului „strategiei de dezvoltare a regiunii Dunării”.
REZULTATE ŞI DISCUŢII:
În data de 16.09.2010 a avut loc la Bruxelles Sesiunea plenară a Comitetului Economic şi Social European (CESE), în care a fost adoptat Avizul "Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării" (raportori Miklos Barabas - Grupul III - Ungaria şi Mihai Manoliu - Grupul I - România, Preşedinte CNPR şi Secretar General al ACPR ).
Avizul CESE îşi propune să profite de ocazia oferită de Comisia Europeană societăţii civile organizate din Europa pentru a formula propuneri practice concrete, care să constituie o contribuţie la planul de acţiune al Strategiei pentru regiunea Dunării, aflată în curs de elaborare. CESE se asteaptă ca viitoarea strategie să reprezinte o adevarată contribuţie la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţa şi de muncă ale tuturor cetăţenilor din regiunea Dunării, pe care o consideră oglinda Europei.
Propunerile şi recomandările principale formulate de CESE pentru Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării au fost următoarele:
1. La nivel politic, strategia planificată pentru regiunea Dunării:
- trebuie să aibă un caracter deschis, favorabil incluziunii şi sensibil la aspectele sociale, economice şi de mediu, să ia în considerare recomandările organizaţiilor societăţii civile şi să se bazeze pe experienţa acestora;
- având în vedere caracterul complex şi interdependent al problemelor atinse, poate fi eficientă numai dacă urmează în mod consecvent principiul abordării integrate, în locul punctelor de vedere sectoriale, şi dacă subliniază necesitatea realizării obiectivelor principalelor părţi interesate;
- trebuie să stimuleze şi să ţină seama de cooperarea în domeniile securităţii civile, cum ar fi serviciile de urgenţă care colaborează pentru a face faţă dezastrelor naturale, mobilitatea lucrătorilor, a întreprinderilor etc. sau pentru întocmirea unor planuri de urgenţă pentru a face faţă accidentelor ecologice;
- trebuie să contribuie la utilizarea cât mai completă a posibilităţilor oferite de Tratatul de la Lisabona, precum aplicarea consecventă a principiului democraţiei participative;
- trebuie să reprezinte un instrument corespunzător pentru:
- a apropia de Uniunea Europeană cele şase state din regiune care nu sunt membre, sprijinindu-le în eforturile lor de integrare;
- trebuie să reflecte politica Uniunii Europene la nivel macroregional şi, astfel, contribuţia şi rolul activ şi creativ ale societăţii civile organizate;
- trebuie să contribuie la armonizarea activităţilor sistemelor de cooperare existente deja în regiune, care activează la diferite niveluri şi în diferite domenii, la eficientizarea acestora şi la evitarea suprapunerilor;
- structura de guvernanţă a acesteia trebuie să fie clară, simplă şi transparentă şi să permită abordarea de jos în sus din punctul de vedere al societăţii civile organizate;
- trebuie să fie pusă în aplicare sub forma unui proces care presupune, pe parcursul derulării, flexibilitate şi revizuire periodică şi, atunci când este posibil, alocarea de resurse financiare suplimentare;
- trebuie să urmăreasca obiective realiste şi să stabilească anumite priorităţi în vederea unei implementări eficiente;
- trebuie să aiba rezultate vizibile şi concrete pentru societate şi cetăţeni, în vederea creării unor condiţii de viaţă şi de muncă mai bune pentru cetăţeni, inclusiv pentru tineri;
- trebuie să reflecte importanţa dialogului social şi civil;
- trebuie să recunoască importanţa conexiunilor în regiunea Dunării;
- trebuie să ia în considerare experienţele obţinute în urma punerii în aplicare a Strategiei UE pentru regiunea Mării Baltice.
- ar trebui creată o reţea a organizaţiilor societăţii civile din regiune (Forumul societăţii civile din regiunea Dunării), care să faciliteze, printre altele, acţiuni şi proiecte comune; membrii reţelei ar urma să se întâlnească în fiecare an în altă ţară din regiune;
- ar trebui să conţină manifestări (întruniri, festivaluri, vizite, expoziţii, târguri etc.) care să consolideze sentimentul de apartenenţă al popoarelor din regiunea Dunării, formarea unei conştiinţe regionale şi menţinerea diversităţii culturale, cu un accent deosebit pe tineret; la atingerea acestui obiectiv ar putea contribui şi o publicaţie culturală regională;
- ar trebui organizată anual, în localităţi diferite, o "Saptamână a Dunării", care ar putea reprezenta un forum adecvat pentru dezbaterea chestiunilor de actualitate legate de Strategia pentru regiunea Dunării şi pentru prezentarea rezultatelor acesteia;
- pentru a asigura sprijinul continuu din partea cetăţenilor şi a societăţii civile organizate, atât în UE, cât şi în statele vecine care nu sunt membre ale UE, este necesară o strategie de comunicare pentru regiunea Dunării eficientă şi permanentă;
- în cursul elaborării programelor din cadrul Strategiei pentru regiunea Dunării, ar trebui să se acorde o atenţie sporită categoriilor sociale defavorizate şi marginalizate, în special romilor;
- ar trebui să se consolideze cooperarea şi relaţiile sistematice între actorii din regiune, precum şi dialogul social şi civil; în acest context, consiliile economice şi sociale de la nivel naţional pot juca un rol important;
- înfiinţarea Forumului antreprenorial din regiunea Dunării (Danube Business Forum), care ar include actori sociali şi economici, ar putea reprezenta un instrument important pentru realizarea cooperării şi a coeziunii economice, sociale şi teritoriale în această regiune; organizaţiile patronale din regiune ar trebui să aibă acces şi ar trebui încurajate să participe la programe de finanţare care vizează organizarea acestui forum;
- ar trebui să contribuie la consolidarea relaţiilor interumane prin reducerea în continuare a piedicilor din calea liberei circulaţii, chiar eliminarea acestora, şi prin aplicarea principiilor muncii decente şi remuneraţiei echitabile;
- în vederea implementării Strategiei pentru regiunea Dunării, ar trebui valorificate realizările şi serviciile societăţii informaţionale;
- ar trebui să se instituie un grup de cercetare internaţional, care să aibă ca obiect de activitate examinarea şi analizarea în mod ştiinţific a aspectelor legate de Strategia pentru regiunea Dunării; activitatea acestuia ar trebui sprijinită printr-un program de burse;
- ar trebui să se analizeze modul în care se pot corela diverşii ani tematici ai Uniunii Europene şi programele acestora cu Strategia pentru regiunea Dunării;
- ar trebui sprijinite iniţiativele care vizează predarea limbilor utilizate în regiune;
- Comitetul Economic şi Social European ar trebui sa înfiinţeze un observator sau un grup de studiu care să funcţioneze permanent şi să se ocupe de Strategia pentru regiunea Dunării;
- punerea în aplicare şi monitorizarea prevederilor Strategiei pentru regiunea Dunării, respectiv ale planului său de acţiune, ar trebui realizate de un comitet de gestionare, alcătuit din reprezentanţii societăţii civile, care să-şi prezinte concluziile în rapoarte anuale;
- în paralel cu adoptarea Strategiei pentru regiunea Dunării, Comisia Europeană ar trebui să sprijine cateva proiecte-pilot adecvate pentru testare şi pentru dobândirea unor experienţe de început;
- finanţarea în vederea realizării Strategiei pentru regiunea Dunării şi a prevederilor din cadrul planului de actiune ar trebui să provină din diferite surse: alături de fondurile europene (în primul rând, fondurile structurale), pot fi luate în considerare şi fondurile proprii ale ţărilor din regiune, sursele private şi instituţiile financiare internaţionale. Tinând seama de contribuţia acestora, Comitetul recomandă instituirea unui fond separat;
- CESE consideră că Strategia pentru regiunea Dunării - a cărei adoptare este programată pentru primul semestru din 2011, în perioada Preşedinţiei ungare a UE - poate reprezenta un instrument hotărâtor pentru crearea unei regiuni a Dunării dinamice, competitive şi prospere.
Strategia propune un Plan de acțiune, pentru care este necesară o angajare puternică din partea statelor și a părților interesate. Comisia va întocmi regulat un raport privind progresele înregistrate. În consecință, acțiunile și proiectele vor fi actualizate sau înlocuite pe măsură ce sunt încheiate, făcând ca acest plan să fie flexibil. Se subliniază importanța unei abordări localizate și integrate. Legăturile bune între zonele urbane și rurale, accesul echitabil la infrastructuri și servicii, precum și condiții de trai comparabile, vor promova coeziunea teritorială, care este în prezent un obiectiv explicit al Uniunii Europene.
Consultarea a identificat multe propuneri privind diverse direcții de acțiune. Comisia, în parteneriat cu statele membre, regiunile și alte părți interesate le-a selectat pe cele care:
- demonstrează beneficiile imediate și vizibile pentru locuitorii regiunii;
- au un impact asupra macroregiunii (sau a unei porțiuni semnificative din aceasta).
- sunt coerente și se susțin reciproc, creând soluții convenabile tuturor părților implicate;
- sunt realiste (fezabile din punct de vedere tehnic și cu finanțare credibilă).
- interconectarea regiunii Dunării
- căi navigabile interioare
- legături rutiere, feroviare și aeriene
- pentru încurajarea energiilor mai durabile
- pentru promovarea culturii și a turismului, a contactelor directe între oameni
- protejarea mediului în regiunea Dunării
- gestionarea riscurilor de mediu
- conservarea biodiversității, a peisajelor și a calității aerului și solurilor
- creşterea prosperității în regiunea Dunării
- sprijinirea competitivității întreprinderilor, inclusiv dezvoltarea grupurilor
- investiția în oameni și capacități
- consolidarea regiunii Dunării
- conlucrarea în vederea promovării securității și pentru soluționarea problemelor puse de criminalitatea organizată și de infracțiunile grave.
Prin activitatea ce am desfăşurat-o în calitate de preşedinte executiv al Fundaţiei „Grupul de Iniţiativă Ecologică şi Dezvoltare Durabilă” am încercat să pun întreaga societate cât mai mult în contact cu realitatea actuală, actul conştientizării realităţii reprezentând un prim pas pentru o dezvoltare durabilă.Eforturile noastre au fost remarcate chiar şi de Domnul Phillip Weller, Secretar Executiv în Cadrul Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR) care a ţinut să ne felicite pentru iniţiativa Fundaţiei “Grupul de Iniţiativă Ecologică şi Dezvoltare Durabilă”, considerând propunerile noastre extrem de utile în contextul Strategiei europene pentru Dunăre.
Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR) este activă în pregătirea Strategiei pentru Dunăre şi propune implementarea acesteia printr-o abordare participativă din partea şefilor delegaţiilor din cadrul ICPDR şi din partea Coordonatorilor Zonei Prioritare recent nominalizaţi pentru Strategia europeană pentru Dunăre. ICPDR militează pentru prosperitatea populaţiei în bazinul Dunării şi dezvoltarea durabilă în acestă regiune. Acest mesaj din partea ICPDR ne-a încurajat şi ne-a dat speranţa unei cooperări pentru a face faţă provocărilor cu care ne confruntăm în acestă regiune.
În momentele actuale, dezvoltarea este o component clară a Strategiei Europene pentru regiunea Dunării.
Regiunea Dunării s-a schimbat în mod dramatic. Recent, au avut loc valurile de extindere a Uniunii Europene. Bazinul fluviului care străbate cele mai multe țări din lume este acum în mare măsură un spațiu al Uniunii Europene, de aceea există o necesitate de a conecta oamenii, ideile și nevoile lor în această regiune.
Un prim început în a face cunoscută această strategie l-a reprezentat organizarea Forumului "Dunarea, renaturare sau indiguire? Solutii optime de adoptat" , în cadrul căruia domnul Mihai Manoliu în calitate coraportor la avizul CESE privind pozitia societatii civile fata de viitoarea strategie a Dunarii a prezentat publicului prima varianta a noului aviz al CESE cu privire la strategia si planul de actiuni.
CONCLUZII
Strategia Europa 2020 este angajamentul esențial al UE în direcția creării de locuri de muncă, a creșterii durabile și favorabile incluziunii, angajament pe care prezenta strategie îl va consolida. Ea are cinci obiective principale. Acestea sunt: promovarea ocupării forței de muncă; îmbunătățirea condițiilor pentru inovare, cercetare și dezvoltare; abordarea schimbărilor climatice și a obiectivelor energetice; îmbunătățirea nivelului de educație; și promovarea incluziunii sociale în special prin reducerea sărăciei și combaterea problemelor puse de îmbătrânire. Strategia, cu viziunea sa asupra regiunii Dunării în 2020, contribuie la realizarea acestor obiective. Ea susține creșterea durabilă, având ca scop reducerea consumului de energie, creșterea nivelului de utilizare a energiilor regenerabile, modernizarea sectorului de transporturi prin eficientizarea și ameliorarea impactului său asupra mediului și promovarea turismului ecologic. Ea contribuie la eliminarea obstacolelor în calea pieței interne și îmbunătățește mediul de afaceri.
Coerența cu legislația și politicile UE se află la baza strategiei. Aceasta abordează decalajele de implementare, precum și dificultățile practice și organizaționale care duc la lipsa de rezultate. Ea susține mai buna implementare a obligațiilor juridice ale UE, în special în ceea ce privește Piața Unică și mediul. Obiectivul și strategia UE de biodiversitate după anul 2010, cu proiecția sa pentru 2050 și obiectivul pentru 2020, sunt, de asemenea, consolidate. Ca poartă către vecinii din Europa și către Asia, regiunea este esențială în sprijinirea alte politici externe ale UE, în concordanță cu Politica Europeană de Vecinătate și inițiativele regionale (de exemplu, Parteneriatul Estic).
Până în 2020, toți cetățenii acestei regiuni ar trebui să se bucure de perspective mai bune de învățământ superior, ocupare a forței de muncă și prosperitate în zonele în care locuiesc.
Strategia ar trebui să facă din aceasta o regiune care aparține cu adevărat secolului 21,sigură și încrezătoare în propriile forțe și una dintre cele mai atractive din Europa.
Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR) este activă în pregătirea Strategiei pentru Dunăre şi propune implementarea acesteia printr-o abordare participativă din partea şefilor delegaţiilor din cadrul ICPDR şi din partea Coordonatorilor Zonei Prioritare recent nominalizaţi pentru Strategia europeană pentru Dunăre. ICPDR militează pentru prosperitatea populaţiei în bazinul Dunării şi dezvoltarea durabilă în acestă regiune. Acest mesaj din partea ICPDR ne-a încurajat şi ne-a dat speranţa unei cooperări pentru a face faţă provocărilor cu care ne confruntăm în acestă regiune.
În momentele actuale, dezvoltarea este o component clară a Strategiei Europene pentru regiunea Dunării.
Regiunea Dunării s-a schimbat în mod dramatic. Recent, au avut loc valurile de extindere a Uniunii Europene. Bazinul fluviului care străbate cele mai multe țări din lume este acum în mare măsură un spațiu al Uniunii Europene, de aceea există o necesitate de a conecta oamenii, ideile și nevoile lor în această regiune.
Un prim început în a face cunoscută această strategie l-a reprezentat organizarea Forumului "Dunarea, renaturare sau indiguire? Solutii optime de adoptat" , în cadrul căruia domnul Mihai Manoliu în calitate coraportor la avizul CESE privind pozitia societatii civile fata de viitoarea strategie a Dunarii a prezentat publicului prima varianta a noului aviz al CESE cu privire la strategia si planul de actiuni.
CONCLUZII
Strategia Europa 2020 este angajamentul esențial al UE în direcția creării de locuri de muncă, a creșterii durabile și favorabile incluziunii, angajament pe care prezenta strategie îl va consolida. Ea are cinci obiective principale. Acestea sunt: promovarea ocupării forței de muncă; îmbunătățirea condițiilor pentru inovare, cercetare și dezvoltare; abordarea schimbărilor climatice și a obiectivelor energetice; îmbunătățirea nivelului de educație; și promovarea incluziunii sociale în special prin reducerea sărăciei și combaterea problemelor puse de îmbătrânire. Strategia, cu viziunea sa asupra regiunii Dunării în 2020, contribuie la realizarea acestor obiective. Ea susține creșterea durabilă, având ca scop reducerea consumului de energie, creșterea nivelului de utilizare a energiilor regenerabile, modernizarea sectorului de transporturi prin eficientizarea și ameliorarea impactului său asupra mediului și promovarea turismului ecologic. Ea contribuie la eliminarea obstacolelor în calea pieței interne și îmbunătățește mediul de afaceri.
Coerența cu legislația și politicile UE se află la baza strategiei. Aceasta abordează decalajele de implementare, precum și dificultățile practice și organizaționale care duc la lipsa de rezultate. Ea susține mai buna implementare a obligațiilor juridice ale UE, în special în ceea ce privește Piața Unică și mediul. Obiectivul și strategia UE de biodiversitate după anul 2010, cu proiecția sa pentru 2050 și obiectivul pentru 2020, sunt, de asemenea, consolidate. Ca poartă către vecinii din Europa și către Asia, regiunea este esențială în sprijinirea alte politici externe ale UE, în concordanță cu Politica Europeană de Vecinătate și inițiativele regionale (de exemplu, Parteneriatul Estic).
Până în 2020, toți cetățenii acestei regiuni ar trebui să se bucure de perspective mai bune de învățământ superior, ocupare a forței de muncă și prosperitate în zonele în care locuiesc.
Strategia ar trebui să facă din aceasta o regiune care aparține cu adevărat secolului 21,sigură și încrezătoare în propriile forțe și una dintre cele mai atractive din Europa.
BIBLIOGRAFIE
[1] Comunicarea Comisiei Europeană privind Strategia Dunării
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu